miercuri, 9 februarie 2011

Motivaţia învăţării la şcolarul mic


Sunt învăţătoare şi motivaţia învăţării la şcolarul mic m-a preocupat de-a lungul întregii activităţi la catedră. Am încercat chiar o cercetare în acest sens.
 Am observat că datorită particularităţilor pe care le au motivele învăţarii la vârsta şcolară mică, procesul dezvoltare a lor trebuie să susţinut în mod sistematic de o serie de stimulente pozitive prin care învăţătorul să reuşească să-i determine pe elevi să înveţe, să le trezească interesul pentru diferite activităţi.
Dacă în primii ani de şcoală, care reprezintă o etapă iniţială în care are loc  familiarizarea elevilor cu rolul lor şi cu cerinţele ce decurg din acest rol, aceştia îşi îndeplinesc sarcinile pentru că le pretind părinţii şi învăţătoarea , nu pentru că ar fi convinşi de necesitatea învăţării, în casa a IV-a aceştia încep să reflecteze asupra sarcinilor primite, ajungând să înţeleagă necesitatea îndeplinirii lor.
Pentru a motiva elevii să practice o învăţare de profunzime trebuie să le formăm, cu răbdare şi tact, motivele intrinseci ale învăţării. Un plan de formare a acestor motive îl constituie chiar activităţile şcolare, avându-se în vedere conţinutul şi aspectul lor procesual, în interiorul cărora se dezvoltă la copii interesele şi aptitudinile. Un rol important în formarea şi evoluţia motivaţiei, precum şi asupra nivelului învăţarii îl are colectivul în mijlocul căruia îşi desfăşoară elevul activitatea, climatul de muncă în cadrul acestuia ce cuprinde: calitatea activităţii, consultarea în luarea deciziilor, sistemul “comunicaţional”, motivarea colectivă, evaluarea activităţii grupului şi de către membrii săi, autoevaluarea.
Dorinţa de succes este un motiv al învăţării şcolarilor de toate vârstele şi se manifestă în planul conduitei în forme diferite: dorinţa de a obţine note bune,  de a fi apreciat, de a se întrece cu alţii, de a câltiga un loc de prestigiu în clasă, de a-şi depăşi propriile rezultate etc. Acest motiv este stimulat însă de unul sau mai mulţi factori externi ca : încurajarea de către învăţător a elevilor timizi sau care se subestimează, de spiritul competitiv care se declanşează între elevii dintr-o clasă, de cunoşterea rezultatelor obţinute în învăţare şi raportate la criteriile programei şi posibilităţile proprii.
Este necesar să cunoaştem foarte bine elevii pe care îi instruim şi educăm pentru a şti cum să-i motivăm, dat fiind faptul că motivaţia are un rol hotărâtor în adaptarea elevilor la exigenţele şcolare, în « interiorizarea » cerinţelor şi transformarea reacţiilor copiilor în atitidini. Consider că este o adevărată artă să transformi obligaţia de a învăţa în dorinţa de a învăţa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu